Activitate la initiativa scolii

Cadrele didactice din dorinta de a împãrtãti din experienta lor profesionalã si altora au lansat pe www.didactic.ro diverse materiale:lectii , planificãrii si teste.Cei care au participat la aceastã activitate sunt :Ivan Elena cu lectiile - PERIMETRUL FIGURILOR GEOMETRICE (clasa a V-a) Si ARII (clasa a V-a) , Fianu Gheorghe-TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC (clasa a VII-a) Si ECUA?IA DE GRADUL I CU O NECUNOSCUTÃ(clasa a VII-a), Popa Vasilica -COARDE SI ARCE ÎN CERC (clasa a VII-a) Si DETERMINAREA VALORILOR FUNCTIEI SINUS SI COSINUS PENTRU UNGHIURILE DE 30 ,45, 60 grade (clasa a VII-a) , Ivan Mihai -LITERATURA SI ARTA ÎN SPATIUL ROMÂNESC (clasa a VIII-a), RÃZBOIUL IN EUROPA (1939-1940) (clasa a VII-a) , CULTURA SI SOCIETATEA (clasa a VI-a), Prunutã Nicoleta - PLANIFICARE ANUALA-clasa a V-a LIMBA SI LITERATURA ROMANA, PLANIFICARE SEMESTRIALÃ I-clasa a V-a LIMBA SI LITERATURA ROMANA,PLANIFICARE SEMESTRIALÃ II-clasa a V-a LIMBA SI LITERATURA ROMANA (editura Humanitas), PROIECTAREA UNITÃTILOR DE ÎNVÃTARE clasa aV-a . Curriculum: Total: 4 planificare anuala - ed. Humanitas ( doc - 62k ) ( 1 voturi) profesor Prunuta Nicoleta Scoala cu clasele I - VIII Stefan cel Mare, Jud. Calarasi Limba si literatura românã comentarii: 0 da-i o nota propus: nicolete, data: 29.08.2008 15:55, Clasele: 5 planificare semestriala - ed. Humanitas ( doc - 54k ) ( 0 voturi) profesor Prunuta Nicoleta Scoala cu clasele I - VIII Stefan Cel Mare, jud. Calarasi Limba si literatura românã comentarii: 0 da-i o nota propus: nicolete, data: 29.08.2008 16:01, Clasele: 5 planificare semestriala - ed. Humanitas ( doc - 76k ) ( 1 voturi) profesor Prunuta Nicoleta Limba si literatura românã comentarii: 0 da-i o nota propus: nicolete, data: 29.08.2008 16:07, Clasele: 5 proiectarea unitatilor de invatare ( doc - 224k ) ( 1 voturi) Toate unitatile de invatare pentru clasa a V-a, ed. Humanitas. Profesor Nicoleta Prunuta Limba si literatura românã comentarii: 0 da-i o nota propus: nicolete, data: 01.09.2008 18:12, Clasele: 5

PAPI VOLUNTAR

Activitate de decorare a peretilor cu materiale si fotografii

Buletin informativ-APICULTURA

Campanie de promovare -planta SCHINDUF
Schinduful este un miracol terapeutic al naturii. Chinezii spuneau cã e planta tineretii eterne. Legenda acestei plante s-a nãscut undeva pe Valea Nilului, în urmã cu mai bine de cinci milenii. Se spunea cã fusese adusã pe pãmânt de însãsi marea zeitã Isis, având darul nemaivãzut de a readuce femeilor sãnãtatea, pofta de viatã si…puterea de seductie. De aceea, era la mare pret, în rândul nobilelor de rang înalt de la curtea faraonului. Si medicii egipteni pretuiau schinduful, pentru cã era planta care-i ajuta pe soldati sã se refacã rapid dupã rãnile primite în luptã, îi ajuta pe cei vârstnici sã-si mentinã tineretea si vigoarea. Cotat printre cele mai vechi plante medicinale si culinare din istiria umanitãtii, cu 1500 de ani î.e.n., în Egiptul faraonic era utilizat pentru îmbãlsãmarea mortilor si pentru purificarea aerului în locasurile de cult, papirusuri vechi egiptene îl mentioneazã ca fiind utilizat în procesul mumificãrii, în timp ce semintele de schinduf intrau în prepararea pâinii, obicei culinar care se practicã si astãzi în Egiptul modern. În afara proprietãtilor lui digestive, i se atribuiau puteri pentru a combate infectiile si inflamatiile cãilor respiratorii, de a stimula fecunditatea si lactatia femeilor, de a vindeca rãnile, durerile reumatismale. De altfel, originea schindufului este o mare enigmã pentru cercetãtorii de azi, întrucât el era folosit concomitant în Egiptul Antic, în India si în China- trei leagãne ale civilizatiei, între care comunicarea era practic inexistentã, cu patru-cinci mii de ani în urmã. Indienii credeau despre schinduf cã are capacitatea de a scoate acumulãrile toxice din organism, ajutând la vindecarea bolilor de plãmâni si a anorexiei. Chinezii, în schimb, spuneau cã schinduful conservã si multiplicã în organism energia fundamentalã Qi, ajutând astfel la mentinerea tineretii biologice, pânã la vârste înaintate. Nu se stie când au ajuns semintele acestei plante în Dacia, dar cu sigurantã, acum douã mii de ani, când Dioscoride a întocmit tratatul sãu de farmacologie, schinduful era folosit în mod current de cãtre vracii din Carpati. Numele dacic era scindof (de unde si denumirea actualã) si îl foloseau contra bolilor de piept si a celor digestive, pentru a le revigora pe lehuze, pentru vindecarea rãnilor si pentru tratarea ulcerelor.Dupã perioada sa de glorie din antichitate, în mod curios, schinduful a intrat într-un con de uitare, fiind folosit mai mult ca plantã furajerã, deoarece stimileazã fenomenal cresterea masei musculare a animalelor.
Material interesant pentru mediul de afaceri

INVATAM IMPREUNA

Scoala partenera in aceasta activitate a fost SCOALA NR.6 "MIHAI VITEAZUL" din FETESTI.Parteneriatul cu aceasta scoala a inceput din timpul anului scolar 2007-2008 din nevoia de comunicare si competitie a elevilor cat si a cadrelor didactice. Prima intalnire a avut loc la invitatia lor cu ocazia zilei de 1 IUNIE cand s-au organizat intreceri sportive si activitati cultural artistice.Pe tot parcursul intalnirii a dominat o atmosfera de caldura si prietenie. In ziua de 30.07.2008 la invitatia noastra au venit impreuna cu domnul director DEDU VALERIU si alte cadre didactice.Au venit inarmati cu inspiratie si multa buna dispozitie. Elevii si-au pus in valoare inclinatiile artistice prin desene,afise,pliante,eseuri , compuneri. Cele mai frumoase lucrari au fost premiate de doamna director profesor IVAN ELENA.

Profesori si elevi impreuna

Dans si voie buna

Dupa dans, muzica

...Apoi handbal...

Si in final fotbal

Bucuria succesului

MICII JURNALISTI

Elevii scolii noastre au luat interviuri folosindu-se de microfoanele propriilor telefoane, au stabilit intrebarile,au contactat personalitatile comunei( primar Pandea Nicolae, bibliotecara Dumitru Laura, inginer Petrus Aurel).Elevii au spus ca s-au simtit ca niste"MICI REPORTERI".

1.FOTOREPORTAJ
2.INDRUMATOR:IVAN ELENA

O LUME FARA FRONTIERE:NOI SI TEHNOLOGIA MODERNA

Scoala noastra, SCOALA GENERALA CU CLASELE I-VIII, din localitatea STEFAN CEL MARE,judetul CALARASI a incheiat un PROIECT DE PARTENERIAT INSTITUTIONAL cu scolile: SCOALA CU CLASELE I-VIII "VLADIMIR STREINU",jud.ARGES, SCOALA CU CLASELE I-VIII,MOVILITA judetul VRANCEA, SCOALA GENERALA CU CLASELE I-VIII"PETROS BARU", judetul HUNEDOARA, SCOALA CU CLASELE I-VIII NR.1 ZIMNICEA, judetul TELEORMAN, LICEUL TEORETIC"SILVIU DRAGOMIR",ILIA, judetul HUNEDOARA, SCOALA DE ARTE ARTE SI MESERII ,PRODULESTI judetul DIMBOVITA. Impreuna cu aceste scoli am stabilit activitatile care se vor derula pe parcursul anului urmator.Aceste activitati sunt :

1.Pe carari de munte

2.Pe calea undelor

3."A vrea" inseamna "a cunoaste"

4.Visand la paradis

ALBUMUL MEU FOTO-INSTANTANEE DE VACANTA

Pagini de istorie

Itinerarii din tara

Familia mea

COPILUL RADE:INTELEPCIUNEA SI IUBIREA MEA E JOCUL!

Din joc in joaca am descoperit minunile pe care le putem face cu ajutorul calculatorului.De-a lungul vacantei de vara o echipa de 21 elevi alaturi de indrumatorii:ARSENOIU VASILICA, POPA VASILICA,MARIN RADA au realizat diferite desene pe urmatoarele teme:

1.SCOALA MEA

2.IN VACANTA

3.PERSONAJUL PREFERAT

4.JUCARIA MEA PREFERATA

5.TEMA LA ALEGERE

6.SELECTIE

IN CATEVA CUVINTE AM INCERCAT SA EXPRIMAM MUNCA UNEI ECHIPE DE O "e-VACANTA"!

MICUL SCRIITOR

Pe parcursul acestei activitati sub indrumarea profesoarelor de limba si literatura romana, PRUNUTA NICOLETA si CRACIUNESCU ADINA, elevii au realizat lucrari constand in eseuri,referate si poezii pe temele:natura, excursii,scoala mea,prietenii mei ,jurnal de vacanta.

1.Eseuri

Gandurile mele-PAUN CRISTINA

COPILUL-cea mai minunata faptura de pe pamant si cea mai de pret comoara pentru parinti. Din pacate copiii, cand sunt mici, nu se gandesc la neajunsurile vietii si la grijile parintilor.Ei se gandesc ca viata este ceva amuzant, o jucarie pe care daca o pierzi odata nu ai sa o mai gasesti a doua oara.Copiii sunt nepasatori crezand ca sunt norocosi si ei stiu mereu sa ceara diferite lucruri dar sa nu dea numic in schimb.Practic lui nu-i pasa de nimic.Nu se gandeste la neajunsurile vietii.Viata prin ochii unui copil este ca o mare nesfarsita pe care poti face ce vrei. Copilul nu are niciun gand plin de ingrijire si nu este pregatit sa-si infrunte destinul.Viata are multe cai, unele bune, iar altele rele.Noi trebuie sa stim pe care sa o alegem.Cele doua cai pot fi sub forma unor usi care odata aflat acolo trebuie sa stii pe care sa o alegi-Daca o alegi pe cea buna o sa ai parte de mai multe bucurii, pe cand, cealalta usa este plina de probleme peste care trebuie sa treci cu orice pret. Pentru altii viata este un labirint pe care trebuie sa îl indrepti si sa lasi razele soarelui sa intre.Parintii sunt foarte norocosi pentru ca au de la Dumnezeu doua daruri:primul este viata, iar cel de-al doilea dar sunt copiii, fapturile minunate.Fara cel de-al doilea dar viata parintilor ar fi ca o zi de vara fara soare , doar ca aceasta zi se prelungeste pe tot parcursul vietii. Aceste doua comori trebuie a fi pretuite cu orice pret. Intorcandu-ne la copii, ei nu pot sa gandeasca la o varsta frageda ca si un om mare, dar pot intelege.Aceasta intelegere trebuie sa vina din sufletul lui.Este insa o mare problema.Unii copii nu vor sa inteleaga acest lucru si de aceea cand vor creste vor fi socati de aceasta lovitura.Insa, din pacate nu numai copiii gandesc asta, ci si adolescentii care nu vor sau refuza sa creada acest lucru. Resemnandu-ne trebuie sa credem ca viata nu este usoara.Ea ne poate fi dusman sau prieten. Va veni vremea la care ne vom da seama cu adevarat ca viata trebuie pretuita ca pe cel mai scump diamant.Aceasta povara poate fi si grea si usoara,dar indiferent de cum ar fi parintii si copiii trebuie sa stie sa pretuiasca. Pentru a putea trece peste aceasta mare responsabilitateavem nevoie de prieteni adevarati.Prietenii adevarti pot avea mare importanta in viata.De asemenea ai si dusmani,caci fara ei viata nu ar fi posibila. Chiar daca nu iti dai seama in viata esti inconjurat de mai multi dusmani decat de prieteni adevarati.Dar asta este,tu trebuie sa mergi mai departe si sa privesti de sus dandu-le de inteles ca nu te pot invinge. In aceasta calatorie poti descoperi multi prieteni falsi,adevarati,dusmani dar vor ramane in urma pentru ca in data ce vei termina primul capitol le vei incepe pe celelalte nestiind ce te asteapta mai departe. Cu tot acest risc si totodata cu tot acest suspans mergi mai departe pentru ca nu ai ce sa faci,nu te poti pri cand vrei tu.Doar bunul Dumnezeu hotataste cand de nasti si cand mori. Trebuie sa inveti sa traiesti pentru a supravietui si trebuie sa respecti pentru a fi respectat,dar cel mai de pret lucru este sa poti intelege pentru a fi inteles,pentru ca fara intelegere nu poti trece peste probleme. Trebuie sa ne traim viata,sa mergem mai departe cu fruntea sus si sa lasam lucrurile triste in urma.

2.Poezii

De-as fi o raza de soare . . . - Carsote Carmen Oana
Pe cerul diminetii senin/ Mi-ar placea sa ma revars in ocean/ Si sa ma reincarnez intr-un delfin./ De-as fi o raza de soare/ Pe cerul innorat/ Mi-ar placea sa aduc ploaie/ In desertul inghetat./ De-as fi o raza de soare/ Pe cerul instelat/ Mi-ar placea sa ma plimb in carul mare/ Pana-ntr-alt univers indepartat./ De-as fi o raza de soare/ Pe cerul inghetat al iernii/ Mi-ar placea sa fac loc primaverii./ De-as fi o raza de soare/ Pe cerul albastru al marii/ Mi-ar placea in mare/ Sa dau totul uitarii./
3.Referate

Asemanari si deosebiri intre MIORITA-BALTAGUL-Dima Antonia
Criticii literari au considerat acest roman o parafrază modernă a baladei populare Mioriţa. Într-adevăr romancierul a pornit de la cunoscuta baladă populară românească, pe care a apreciat-o foarte mult. Prin capodopera Baltagul, apărut în 1930, Sadoveanu realizează o nouă interpretare a mitului mioritic, versul-motto indicând sursa de inspiraţie: “Stăpâne stăpâne,/ Mai cheamă ş-un câne”. Astfel prin Baltagul intram in acea 'gura de rai' a scrisului sadovenian. După propria mărturisire a autorului, la baza romanului stă şi un fapt real: oprindu-se la un han, a auzit o discuţie dintre doi jandarmi despre uciderea unui cioban şi despre posibilii făptaşi. Mihail Sadoveanu a sintetizat aceste elemente şi a elaborat o construcţie epică, riguroasă, plasând în centru o psihologie feminină complexă. Din baladă a reţinut ideea conflictuală: doi ciobani se înţeleg să-l omoare pe al treilea pentru a-i lua oile. Distanţa de la balada populară la roman este mare, trecând prin talentul, imaginaţia, pătrunzătoarea observaţie sicuală şi psihologică a romancierului. Mihail Sadoveanu înlătură descrierea şi pune accentul pe acţiune şi pe psihologie. Faţă de resemnarea ciobanului moldovean, Mihail Sadoveanu creează o psihologie feminină, ieşită din comun, prin setea sa de dreptate şi de adevăr. În fond romanul poate fi considerat o continuare a baladei populare. Exista posibilitatea ca Vitoria sa fie aceea maicuta care isi cauta fiul, aici insa in calitate de sotie iubitoare. Subiectul este simplu, păstrând elementele baladei: un cioban este omorât de doi tovarăşi ai săi pentru a-i lua oile, dar femeia acestuia, aprigă şi inteligentă nu are linişte până nu află făptaşii şi nu-i pedepseşte după legea nescrisă a comunităţii. In Miorita moartea este vazuta ca o nunta. Asemeni traditiilor, tinerii care mor si nu s-au casatorit sunt inmormantati in costum de mire iar ingroparea este asemuita nuntii. In Baltagul ,,nunta” din Miorita este inlocuita cu inmormatarea propriuzisa facuta tot dupa traditii, astfel romanul lui Sadoveanu este si o monografie a satului romanesc. Motivul transhumantei prezent in Miorita este preluat si de catre autorul Baltagului. In timpul trecerii de la munte spre campie se petrece actiunea comuna a celor doua capodopere literare: ciobanul moldovean este ucis de alti doi semeni deoarece acesta are oi mai multe si mai multi bani. Cainele care trebuia sa-l apere pe ciobanasul din Miorita sau chiar cainii pe care trebuia acesta sa-I auda dupa moarte sunt inlocuiti in Baltagul cu Lupu, un caine exemplar, un model al ,,prietenului cel mai bun al omului” care a vegheat la capataiul stapanului mort pana a fost silit de zapada sa-l paraseasca. Prin umanismul său profund, prin valorile etice pe care le propune, Baltagul este o capodoperă a creaţiei sadoveniene, dar şi o remarcabilă creaţie a literaturii române moderne. În comportamentul eroinei se cuprinde o întreagă filozofie de viaţă (ca cea a banului din Mioriţa), un echilibru şi o măsură în toate, fără nici o tânguire, moştenite din asprimea vieţii din vremuri imemoriale. Chiar daca s-a inspirat sau nu din Miorita, dupa cum si scrie, Sadoveanu este profund miscat de aceasta balada: ,, In toata structura ei aceasta balada unica este asa de artistica, plina de simtire, asa de inalta pentru natura eterna, incat eu o sotesc drept cea mai nobila manifestare poetica a neamului nostru.”