joi, 9 iulie 2009

PAPI VOLUNTAR

Activitate de decorare a peretilor cu materiale si fotografii





















Buletin informativ-APICULTURA












Campanie de promovare -planta SCHINDUF
Schinduful este un miracol terapeutic al naturii. Chinezii spuneau cã e planta tineretii eterne. Legenda acestei plante s-a nãscut undeva pe Valea Nilului, în urmã cu mai bine de cinci milenii. Se spunea cã fusese adusã pe pãmânt de însãsi marea zeitã Isis, având darul nemaivãzut de a readuce femeilor sãnãtatea, pofta de viatã si…puterea de seductie. De aceea, era la mare pret, în rândul nobilelor de rang înalt de la curtea faraonului. Si medicii egipteni pretuiau schinduful, pentru cã era planta care-i ajuta pe soldati sã se refacã rapid dupã rãnile primite în luptã, îi ajuta pe cei vârstnici sã-si mentinã tineretea si vigoarea. Cotat printre cele mai vechi plante medicinale si culinare din istiria umanitãtii, cu 1500 de ani î.e.n., în Egiptul faraonic era utilizat pentru îmbãlsãmarea mortilor si pentru purificarea aerului în locasurile de cult, papirusuri vechi egiptene îl mentioneazã ca fiind utilizat în procesul mumificãrii, în timp ce semintele de schinduf intrau în prepararea pâinii, obicei culinar care se practicã si astãzi în Egiptul modern. În afara proprietãtilor lui digestive, i se atribuiau puteri pentru a combate infectiile si inflamatiile cãilor respiratorii, de a stimula fecunditatea si lactatia femeilor, de a vindeca rãnile, durerile reumatismale. De altfel, originea schindufului este o mare enigmã pentru cercetãtorii de azi, întrucât el era folosit concomitant în Egiptul Antic, în India si în China- trei leagãne ale civilizatiei, între care comunicarea era practic inexistentã, cu patru-cinci mii de ani în urmã. Indienii credeau despre schinduf cã are capacitatea de a scoate acumulãrile toxice din organism, ajutând la vindecarea bolilor de plãmâni si a anorexiei. Chinezii, în schimb, spuneau cã schinduful conservã si multiplicã în organism energia fundamentalã Qi, ajutând astfel la mentinerea tineretii biologice, pânã la vârste înaintate. Nu se stie când au ajuns semintele acestei plante în Dacia, dar cu sigurantã, acum douã mii de ani, când Dioscoride a întocmit tratatul sãu de farmacologie, schinduful era folosit în mod current de cãtre vracii din Carpati. Numele dacic era scindof (de unde si denumirea actualã) si îl foloseau contra bolilor de piept si a celor digestive, pentru a le revigora pe lehuze, pentru vindecarea rãnilor si pentru tratarea ulcerelor.Dupã perioada sa de glorie din antichitate, în mod curios, schinduful a intrat într-un con de uitare, fiind folosit mai mult ca plantã furajerã, deoarece stimileazã fenomenal cresterea masei musculare a animalelor.
Material interesant pentru mediul de afaceri






















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu